vineri, 18 martie 2011

Kurt Diemberger – K2. Muntele muntilor. Vis si destin * K2: Mountain of Dreams and Destiny. Mountain of Mountains

In 2010 s-a publicat în limba română cartea lui Kurt Diemberger – în versiunea ei germana, „Traum und Schicksal”. Am citit-o pe nerăsuflate, deşi la început părea că mă vor bloca toate micile erori de exprimare sau scriere, care din păcate sînt destul de frecvente în traducerea cărţii. Conţinutul în schimb este remarcabil, e o carte superbă şi cred că merită citită în special de cei pasionaţi sau măcar interesaţi de munte.

Pe lângă faptul că expune un întreg istoric al expediţiilor pe K2, prin prisma propriilor sale experienţe dar şi folosind povestiri şi alte surse de informaţie, autorul îşi povesteşte odiseea legată în special de acest vârf, al doilea din lume dar poate cel mai atrăgător şi cel mai ameninţător în acelaşi timp. Desigur că acest cunoscut alpinist este însoţit – ca mulţi alţii, dealtfel – de o femeie, Julie Tullis. La fel ca şi în alte domenii ale vieţii, şi aici femeia este secundară, „în umbră”, în general bărbatul fiind cel care captează atenţia în primul rând. Nu contează, ne-am obişnuit, iar important este ce pot să facă femeile şi ce fac efectiv, datorită în primul rând a ceea ce sînt. Pe lângă figuri importante ale alpinismului masculin, Diemberger ne dă ocazia să cunoaştem şi câteva femei alpiniste remarcabile - în primul rând pe Julie, care a fost recunoscută de compatrioţii ei şi astăzi chiar există „Julie Tullis memorial award” oferit de British Mountaineering Council – apoi pe polonezele Wanda Rutkiewicz, Krystyna Palmowska şi „Mrowka” Dobroslawa Wolf şi pe Liliane Barrard şi Josema Casimiro, care escaladau munţii şi ele alături de parteneri bărbaţi.
Se pare ca doar 5 femei au atins vârful lui K2 (http://www.everestnews.com/sumk2.htm), iar 3 dintre ele au murit la coborâre... Curiozitatea mea legată de femeile alpiniste începe să-şi găseasca drumul spre satisfacere o dată cu citirea acestei cărţi!

Diemberger insistă pe povestea anului nefast 1986, când mai mulţi alpinişti valoroşi şi-au pierdut viaţa escaladând K2. El încearcă să reconstruiască întreaga tragedie pas cu pas, oferind detalii importante pentru înţelegerea motivelor care au dus la acel deznodământ cumplit de dureros...

Cartea cuprinde nu doar relatarea în detaliu a zilelor din 1986 petrecute de Kurt şi Julie în tabăra de bază a lui K2 şi apoi pe munte, încercând să urce vârful, ci şi capitole întregi ce conduc la expediţia respectivă, care practic trasează drumul celor doi spre ascensiunea lui K2. Printre acestea, autorul inserează subtil, ca un fel de mesaje adresate celor care vor să înţeleagă şi să înveţe despre ce înseamnă escaladarea „muntelui munţilor”, mici subcapitole oarecum diferite de restul cărţii - ca de exemplu Jinlab-Magia munţilor (capitol scris de fiica sa) sau Atingerea altitudinilor mari.

După modul cum a scris şi conceput această carte, Kurt Diemberger este cu siguranţă unul dintre alpiniştii pentru care muntele nu înseamnă doar un loc de urcat, nu oferă numai provocări fizice şi psihologice şi vârfuri de cucerit, ci reprezintă un adevărat simbol, o ocazie de auto-cunoaştere şi de auto-depăşire, de înţelegere profundă a lumii şi a universului; muntele este de asemenea un loc care adăposteşte oameni, care îşi pune amprenta asupra culturii şi modului lor de viaţă, iar ei, la rândul lor, umanizează regatul stâncilor şi al zăpezilor. Deja în 1986, când la baza lui K2 se adunaseră cam o duzină de expediţii diferite, Diemberger remarca impactul pe care această aglomeraţie îl are nu doar asupra zonei, asupra condiţiilor de pe munte, dar şi asupra oamenilor care îl urcă: „Să numeşti alpinismul de altitudine modern o „junglă” nu este, sunt convins, o exagerare, având în vedere ce se întâmplă acum în munţii Himalaya. În afară de camaraderia de la Tabăra de Bază, există puţine aspecte pozitive atunci când mai multe expediţii împart aceeaşi rută”. Chiar dacă nu toată lumea urcă pe aceeaşi rută, obabil că azi este şi mai dificil, din acest punct de vedere.

Recomand această carte şi pentru că reuneşte o serie de informaţii importante despre escaladarea, în timp, a vârfului K2, citând mai multe surse, printre care şi Mari Abrego şi Xavier Eguskitza. Ediţia în limba română cuprinde şi câteva imagini relevante ale zonei, ale muntelui şi ale alpiniştilor prezenţi acolo în 1986. Cu toate că a fost una din primele cărţi de munte pe care le-am citit, mi-a deschis apetitul pentru asemenea lecturi şi asta cred că e un merit important.

**


I have recently read the Romanian edition of this book, a wonderful mountaineering book by a great mountaineer. While the Romanian version may not be the best, I suppose the English or German ones will provide the reader with a most pleasant and absorbing story.

This book is mostly about the 1986 expedition on K2 of Kurt and his partner, Julie Tullis, but it presents a detailed account of the other expeditions present on the mountain in the same year. Diemberger remarks this unusual crowd that was gathered in the base camp and the fact that it made the ascensions more difficult for everyone. (I don’t want to imagine what it must be like today!) The core of the story here is actually the entire itinerary that the two had towards K2 (with previous attempts that failed and with due preparations), showing the attraction the mountain exercised upon them both. However, the author offers also a history of K2 expeditions and some relevant photos (at least in the Romanian edition), plus some chapters that talk about things related to such climbs, like altitude issues and more spiritual or cultural aspects of climbing the high mountains of Asia, that are still inhabited (some) by people throughout the year.

I highly recommend this book to all those interested in mountaineering, but also to people who want to find out more about this field. It is also a good source of information about the history of K2 expeditions and a helping hand in getting to know some of the most famous alpinists in the world – both male and female: Hermann Buhl, Renato Casarotto, Polish female climbers like Wanda Rutkiewicz, Krystyna Palmowska and „Mrowka” Dobroslawa Wolf etc.
In a nutshell, it is a book worth reading, in my opinion! And although it is one of my first mountaineering books, it definitely opened my taste for the genre, which I believe is an important success!